Boli profesionale & Boli legate de profesie – CMI Medicina Muncii Jud. Iasi si Jud. Vaslui
Bolile profesionale sunt definite ca fiind „acele afecţiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau a unei profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe şi sisteme ale organismului în procesul de muncă”. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afecţiunile suferite de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale, produse în condiţiile enunţate mai sus.
Pentru a nu se crea confuzii, este important de subliniat că munca nu este un factor nociv, ci dimpotrivă, conduce la realizarea de bunuri pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale. Munca, activitatea profesională, se desfasoară însă în anumite condiţii, denumite “condiii de muncă” ce se pot transforma uneori în factori etiologici fie principali, fie favorizanţi ai patologiei profesionale.
Noţiunea de “condiţii de muncă”este constituită din mai mulţi factori:
- factori ai organizării muncii( factori fiziologici): intensitate, durată, ritm,etc.
- factori ai mediului de muncă( factori igienici): fizici, chimici, biologici.
- factori care depind de relaţia om-maşina( factori ergonomici)
- factori care depind de relaţiile psiho-sociale dintr-un colectiv de muncă( factori psiho-sociali)
In momentul în care unul dintre aceşti factori influentează negativ starea de sănăntate sau capacitatea de muncă a personalului muncitor, devin “noxe profesionale”.
Noxele profesionale pot interveni în determinismul multifactorial al unor boli fără a se putea preciza cu exactitate ponderea acestora în etiologie; astfel de noxe sunt considerate factori de risc, bolile respective fiind denumite convenţional boli legate de profesie sau în relaţie cu profesia. Nu este exclusă posibilitatea ca anumite boli cu factor etiologic principal de natură neprofesională, să nu se manifeste clinic decât sub influenţa unor noxe profesionale, caz în care aceste boli sunt denumite “condiţionat profesionale”.
Diagnosticul unei boli profesionale se bazează pe cunoaşterea a trei elemente de bază:
- expunerea profesională la noxă – se stabileşte prin anamneză şi date obiective;
- tablou clinic- examen clinic general pe aparate şi sisteme, insistându-se asupra elementelor subiective şi obiective reieşite din anamneză;
- examenele de laborator şi paraclinice- se vor avea în vedere atât parametrii de expunere cât şi cei de răspuns biologic la noxă.
Semnalarea şi declararea bolilor profesionale
Cercetarea, declararea şi evidenţa bolilor profesionale sunt obligatorii, potrivit reglemetărilor Ministerului Sanataţii ( tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie), indiferent dacă sunt sau nu însoţite de incapacitate temporară de lucru. Intoxicaţia acută profesională se declară şi ca accident de muncă, iar boala transmisibilă profesională se declară şi ca boală transmisibilă, conform normelor antiepidemice în vigoare.
Semnalarea bolii profesionale se poate face de către orice medic prin completarea fişei de semnalare BP1 care este trimisă la DSP, Biroul de Medicina Muncii din judeţul unde îşi are sediul societatea cu angajatul în cauză. Ulterior, ca urmare a anchetei la locul de muncă realizate de către medicii de medicina muncii din cadrul DSP, se infirmă sau se confirmă cazul de boală profesională, prin completarea fişei de declarare a cazului de îmbolnăvire profesională BP2.
Tratamentul bolilor profesionale:
Tratamentul se bazează pe trei principii:
1. Tratamentul etiologic:
– întreruperea contactului cu noxa profesională respectivă (se realizează în cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv şi îndepărtarea toxicului neabsorbit încă, iar în cazuri cronice prin spitalizare/concediu medical, schimbarea temporară sau permanentă a locului de muncă;
– eliminarea toxicului absorbit în organism;
2. Tratamentul patogenic: vitaminoterapie, reactivatori de enzime, oxigenoterapie, desensibilizare specifică si nespecifică.
3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care se adresează simptomelor şi disfuncţionalităţilor aparatelor şi sistemelor organismului.
Profilaxia bolilor profesionale
Profilaxia bolilor profesionale se realizează prin două grupe mari de măsuri:
- Măsuri tehnico-organizatorice, prezentate într-o anumită ordine de priorităţi, legate de eficienţa maximă;
- Măsuri medicale: recunoasterea riscului profesional de imbolnavie, examen medical la angajare, control medical periodic, educatie pentru sanantate
Mai citeste si Boli profesionale cu declarare obligatorie